Dupa o vreme, m-am trezit ca vine Romi in vizita si, de fata cu mama, incepe sa-mi spuna cam asa: "Am auzit ca te-ai intalnit cu Petre Mongolu". "Da, am zis, m-am intalnit cu el la Montana". "Si ai baut un Martini la Cafe-Bar, cu Buric". "Asa-i, am facut si chestia asta". Nu mai intelegeam nimic. Astea erau chestii secrete, in niciun caz nu aveam chef sa stie mama cu cine ma intalnesc eu si mai ales unde ma duc si ce fac. In timp ce Romi vorbea, o auzeam pe mama cum comenta, cu surprindere in glas: "Cu Mongolu?!?!" "La Cafe-Bar cu Buric?!?!?!?!?"
Pana la urma am facut cumva si am curmat povestea asta. Cred ca am iesit afara ca sa nu mai aud. Romi a venit dupa mine si mi-a spus ca mama il rugase sa ii dea raportul despre ce fac eu prin oras. Iar el, pentru ca nu-i placea sa fie un turnator, dar nici nu putea s-o refuze, se hotarase sa impace si capra si varza, adica sa-i spuna ce fac, dar cu mine de fata. Din momentul ala, nu m-am mai simtit in siguranta. Si cred ca atunci s-a produs si prima fisura in convingerea mea ca toti oamenii sunt de incredere. Niciodata nu am mai reusit sa am o relatie total deschisa cu Romi. "Daca joaca dublu?" ma tot intrebam.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu