Stiu ca multi oameni ma condamna atunci cand vorbesc despre o femeie batrana si ii zic "baba". Imi asum aceasta licenta si o sa incerc sa explic acum despre ce este vorba.
Primul lucru pe care vreau sa-l spun ar fi ca nu orice batrana este, in exprimarea mea, baba, chiar daca are 128 de ani. Al doilea lucru este ca babele mi-au mancat viata. Chiar si astazi, cand intalnesc cate una, simt o strangere de inima, de parca m-as trezi aruncat inapoi in timp, in vremurile in care locuiam la Sinaia, cu Luminita si cu mama. Babele pe care le-am cunoscut atunci m-au marcat greu, adanc, exact cum vacarul isi marcheaza vitele cu fierul rosu.
Pentru mine, baba este o femeie ajunsa la varsta pensiei, care se duce tot timpul la biserica si care este convinsa ca detine adevarul despre toate cele. O astfel de baba vorbeste bland, rar, chibzuit si spune cele mai mari banalitati cu aerul ca ar dezvalui tainele universului. Expresia de pe chipul ei este una tipica: citesti acolo superioritate, resemnare, ingrijorare (pentru tine, desigur), intelegere, ingaduinta, curiozitate (din aia pe care o simt si eu cand vad o insecta colorata) si o oarecare spaima (pe asta chiar nu stiu s-o explic, deocamdata, dar presupun ca e data de intrebarea "si daca am gresit?"). In timp ce vorbeste, pe chipul ei pare a se ivi un zambet intelegator, care se stinge rapid, dar reapare la urmatoarea intonatie. Cand te intreaba ceva, baba nu e deloc curioasa de raspunsul tau pentru ca, desigur, ea stie dinainte care va fi acesta. Mai tot ce spune reprezinta ori citate din sfintii bisericii, ori invataturi din viata ei, asupra carora tu, cel care o asculti, ar trebui sa cugeti zile si nopti intregi, pentru a le intelege sensurile profunde. Chintesenta babei este faptul ca ea nu se rezuma la a te privi cu expresia aia si a-ti depana maxime bisericesti. Nu, ea iti vorbeste despre alti oameni si le vorbeste altor oameni despre tine. Mai pe scurt, baba intervine in viata ta.
Una dintre cele mai toxice babe a fost - Dumnezeu s-o ierte - doamna Podoaba. N-o sa spun decat ca atunci cand intre mama si Luminita intervenisera neintelegerile, aceasta femeie s-a manifestat pe deplin. Intr-un orasel parlit ca Sinaia, influenta unei babe poate sa fie uriasa.
La Sinaia, am cunoscut multe babe, pentru ca mergeam la biserica saptamanal. Ele erau intotdeauna acolo, ciopor, si de cate ori se uita una la mine, intelegeam imediat ca a aflat ceva nou despre problemele din familia mea.
Ei bine, cand am vazut-o pe Mitzi, prietena lui Mitza, parca m-a lovit ceva in moalele capului: era vorba de o baba pur-sange, din soiul celor de la Sinaia. Asa ca ieri m-am straduit sa-i fac cat mai multe poze, incercand sa prind expresia aia tipica. Nu stiu daca am reusit:
Aceasta femeie nu numai ca arata ca o baba, dar si vorbeste ca una dintre ele.
Cu toate astea, trebuie sa accept ca este posibil sa ma insel. Daca am gresit, iertat sa-mi fie acest pacat!
Pentru comparatie, iat-o si pe Mitza. Ea nu este baba.
Primul lucru pe care vreau sa-l spun ar fi ca nu orice batrana este, in exprimarea mea, baba, chiar daca are 128 de ani. Al doilea lucru este ca babele mi-au mancat viata. Chiar si astazi, cand intalnesc cate una, simt o strangere de inima, de parca m-as trezi aruncat inapoi in timp, in vremurile in care locuiam la Sinaia, cu Luminita si cu mama. Babele pe care le-am cunoscut atunci m-au marcat greu, adanc, exact cum vacarul isi marcheaza vitele cu fierul rosu.
Pentru mine, baba este o femeie ajunsa la varsta pensiei, care se duce tot timpul la biserica si care este convinsa ca detine adevarul despre toate cele. O astfel de baba vorbeste bland, rar, chibzuit si spune cele mai mari banalitati cu aerul ca ar dezvalui tainele universului. Expresia de pe chipul ei este una tipica: citesti acolo superioritate, resemnare, ingrijorare (pentru tine, desigur), intelegere, ingaduinta, curiozitate (din aia pe care o simt si eu cand vad o insecta colorata) si o oarecare spaima (pe asta chiar nu stiu s-o explic, deocamdata, dar presupun ca e data de intrebarea "si daca am gresit?"). In timp ce vorbeste, pe chipul ei pare a se ivi un zambet intelegator, care se stinge rapid, dar reapare la urmatoarea intonatie. Cand te intreaba ceva, baba nu e deloc curioasa de raspunsul tau pentru ca, desigur, ea stie dinainte care va fi acesta. Mai tot ce spune reprezinta ori citate din sfintii bisericii, ori invataturi din viata ei, asupra carora tu, cel care o asculti, ar trebui sa cugeti zile si nopti intregi, pentru a le intelege sensurile profunde. Chintesenta babei este faptul ca ea nu se rezuma la a te privi cu expresia aia si a-ti depana maxime bisericesti. Nu, ea iti vorbeste despre alti oameni si le vorbeste altor oameni despre tine. Mai pe scurt, baba intervine in viata ta.
Una dintre cele mai toxice babe a fost - Dumnezeu s-o ierte - doamna Podoaba. N-o sa spun decat ca atunci cand intre mama si Luminita intervenisera neintelegerile, aceasta femeie s-a manifestat pe deplin. Intr-un orasel parlit ca Sinaia, influenta unei babe poate sa fie uriasa.
La Sinaia, am cunoscut multe babe, pentru ca mergeam la biserica saptamanal. Ele erau intotdeauna acolo, ciopor, si de cate ori se uita una la mine, intelegeam imediat ca a aflat ceva nou despre problemele din familia mea.
Ei bine, cand am vazut-o pe Mitzi, prietena lui Mitza, parca m-a lovit ceva in moalele capului: era vorba de o baba pur-sange, din soiul celor de la Sinaia. Asa ca ieri m-am straduit sa-i fac cat mai multe poze, incercand sa prind expresia aia tipica. Nu stiu daca am reusit:
 |
| Poza elocventa 1 |
 |
| Poza elocventa 2 |
 |
| Poza elocventa 3 |
Cu toate astea, trebuie sa accept ca este posibil sa ma insel. Daca am gresit, iertat sa-mi fie acest pacat!
Pentru comparatie, iat-o si pe Mitza. Ea nu este baba.
spaima este pentru faptul ca ar putea fi violate...
RăspundețiȘtergereTare de tot. Nu m-as fi gandit la asta :))
RăspundețiȘtergere