Castravetele
Denumire știinţifică:
Cucumis sativus.
Prezentare.
Castravetele aparţine familiei cucurbitaceelor. Este o erbacee anuală ce se
dezvoltă sub forma unei tulpini
târâtoare-agăţătoare,
acoperită cu peri
aspri. Frunzele sunt mari, ușor cordiforme, dar cu vârful ascuţit.
Florile sunt galbene și se aseamănă, întrucâtva, cu o stea. Fructul acestei
plante, castravetele, util în bucătărie, are și o serie de proprietăţi
medicinale. Forma cea mai indicată pentru aplicaţii medicinale este sucul de castravete. Seminţele,
vrejurile și cârceii de castravete au, de asemenea, proprietăţi medicinale, pentru
terapii preparându-se un decoct.
Substanţe active importante: vitaminele A, B și C, săruri de calciu, fier, fosfor, potasiu, azotaţi, caroten, mucilagii, sulf, siliciu.
Întrebuinţări.
Castravetele și preparatele pe bază de castravete au importante utilizări în
cosmetică. Este deja arhicunoscut faptul că preparatele din castravete sunt utilizate
în remedierea unor afecţiuni dermatologice, de pildă în cazul tenurilor
afectate de alte preparate cosmetice sau de poluare și stres, în inflamaţii
diverse ale pielii, în pecingini, în combaterea ridurilor. Rămânând în acest
registru cosmetic, este bine de știut și faptul că preparatele și extractele de
castravete contribuie la fortificarea părului și a unghiilor. Castravetele are
proprietăţi depurative recunoscute, fiind utilizat atât intern cât și extern, ca agent de
curăţire, de detoxifiere. Ca depurativ, este indicat în gută. Castravetele
acţionează și ca diuretic – în afecţiuni renale, mai ales în combaterea formării calculilor. Fierţi, castraveţii bandajează
și vindecă iritaţiile
intestinale și spasmele
abdominale. Este bine de știut și faptul că această plantă legumicolă, atât de
obișnuită, de altfel, contribuie chiar și la stabilizarea funcţionării inimii
și a aparatului circulator.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu