Mă aflu în Bucureşti, după o călătorie de 10 ore cu trenul. N-am găsit loc la cuşetă, în mod oarecum surprinzător. Nu mă aşteptam ca la mijlocul săptămânii atât de mulţi timişoreni să meargă la Bucureşti. M-am gândit eu bine şi am luat bilet la clasa I. Acolo, de obicei, e puţină lume, din cauza preţului. Dar n-a fost aşa: de data asta şi la clasa I erau locurile ocupate. N-am avut altceva de făcut decât să îmi iau locul într-un compartiment de cinci, unde erau deja instalaţi nişte domni. Unul dintre ei, mai corpolent decât mine, avea loc exact în faţa mea şi îşi întinsese picioarele atât cât îi permitea spaţiul. M-am înghesuit cum am putut şi am reuşit să aţipesc.
După Caransebeş, partea centrală a vagonului s-a golit, aşa că m-am dus şi m-am lăbărţat pe două scaune. Am adormit în sfârşit într-o poziţie onorabilă. Când m-am trezit, am constatat că sunt privit de o babă murdară, cu haine rupte, care târa după ea nişte plase pline cu resturi. Pe alte scaune zăceau prăvăliţi nişte oameni cu aspect de boschetari. M-am ridicat şi m-am dus în compartimentul meu. Acolo, radios, stătea conductorul - nașul cum îi spuneam noi în vremea studenţiei, discutând cu o domnişoară simpatică. M-a întrebat dacă lucrurile de-acolo erau ale mele - actele, haina de iarnă, punga cu diverse chestii şi i-am zis că da. „Doamne fereşte! a exclamat nașul, să nu le mai lăsaţi niciodată aşa. Aţi avut mare noroc, la Filiaşi au coborât o mulţime de oameni şi putea să vi le ia oricine”. Apoi a mai zic tot felul de chestii, apăsând în mod special pe momentul cu Filiașii, de parcă ar fi fost vorba cel puţin de Bronx-ul american. „Dar aici era un domn solid” am spus. „Nu mai era nimeni, domnule, era compartimentul gol, am găsit lucrurile astea şi mă şi întrebam ce să fac, să anunţ poliţia, să...” În fine, aşa a fost să fie, putea oricine să-mi ia bagajul, dar probabil că a fost un tren plin de oameni serioşi.. „Dar baba aia are bilet la clasa I”? l-am întrebat pe conductor. Şi de aici a început o mică discuţie despre omenie, el repetând ca o moară stricată că nu poate să arunce din tren o bătrână, iar eu replicându-i mereu că nu doresc să facă asta ci doar să îmi spună dacă baba are sau nu bilet la clasa I. Sigur că nu avea deloc şi mă miram cum naiba se poate întâmplă aşa ceva într-un tren din UE.
După aia, nașul s-a dus în lumea lui, iar eu şi domnişoara simpatică am adormit. Când ne-am trezit, era cam ora 5. Am pălăvrăgit niţel şi am aflat că domnişoara mergea la Bucureşti să apostileze nişte acte, întrucât urmează să plece definitiv în Italia. Am discutat pe tema asta, mi-a explicat ce şi cum cu birocraţia, cu şpăgile, cu drumurile, cu exploatarea omului de către om. Când i-am spus că nu sunt toate cum crede ea m-a făcut patriot, apoi am ajuns la Videle. Au apărut două cucoane care nici una nici două au intrat în compartiment şi s-au aşezat unde au vrut - evident, nici ele nu aveau bilete acolo. Însă, cum urma să aflu mai târziu, lucrau în CFR şi asta le permite să se aşeze unde vor. Şi le mai permite ceva: să vorbească non stop, fără să ţină seama de faptul că mai sunt şi alţi oameni acolo, care vor să doarmă. Cele două cucoane au avut un dialog foarte lung şi foarte interesant. În special cea care se aşezase lângă mine turuia fără oprire pe marginea prostiei colegelor ei. Nu am auzit-o spunând ceva de bine nici măcar despre una. În schimb, toate erau proaste făcute grămadă, obraznice, urâte. Pe una n-o scotea din "căzătură", alta avea nişte "tâțe fleşcăite care-i atârnă până la buric". Cu fiecare avusese cumva de-a face şi pe fiecare o pusese la punct într-un mod exemplar. Se tot aşeza şi reaşeza pe scaun şi punea picior peste picior, schimbându-le ordinea la câteva minute. Bineînţeles că m-a izbit cu tocul în genunchi, după care a fluturat nişte scuze.
Am reuşit să aţipesc, totuşi, dar nu a mai durat mult şi a început să-mi fie frig. Căldura fusese oprită, iar geamul nu se închidea etanş, aşa că a trebuit să-mi pun puloverul - noroc că nu mi-l furaseră aia din Filiaşi. După o vreme, trenul s-a oprit şi am stat acolo, în câmp, peste o oră. Explicaţia? Nişte români din UE furaseră peste noapte cablurile, aşa că se mergea în ambele sensuri pe aceeaşi linie.
După aia, nașul s-a dus în lumea lui, iar eu şi domnişoara simpatică am adormit. Când ne-am trezit, era cam ora 5. Am pălăvrăgit niţel şi am aflat că domnişoara mergea la Bucureşti să apostileze nişte acte, întrucât urmează să plece definitiv în Italia. Am discutat pe tema asta, mi-a explicat ce şi cum cu birocraţia, cu şpăgile, cu drumurile, cu exploatarea omului de către om. Când i-am spus că nu sunt toate cum crede ea m-a făcut patriot, apoi am ajuns la Videle. Au apărut două cucoane care nici una nici două au intrat în compartiment şi s-au aşezat unde au vrut - evident, nici ele nu aveau bilete acolo. Însă, cum urma să aflu mai târziu, lucrau în CFR şi asta le permite să se aşeze unde vor. Şi le mai permite ceva: să vorbească non stop, fără să ţină seama de faptul că mai sunt şi alţi oameni acolo, care vor să doarmă. Cele două cucoane au avut un dialog foarte lung şi foarte interesant. În special cea care se aşezase lângă mine turuia fără oprire pe marginea prostiei colegelor ei. Nu am auzit-o spunând ceva de bine nici măcar despre una. În schimb, toate erau proaste făcute grămadă, obraznice, urâte. Pe una n-o scotea din "căzătură", alta avea nişte "tâțe fleşcăite care-i atârnă până la buric". Cu fiecare avusese cumva de-a face şi pe fiecare o pusese la punct într-un mod exemplar. Se tot aşeza şi reaşeza pe scaun şi punea picior peste picior, schimbându-le ordinea la câteva minute. Bineînţeles că m-a izbit cu tocul în genunchi, după care a fluturat nişte scuze.
Am reuşit să aţipesc, totuşi, dar nu a mai durat mult şi a început să-mi fie frig. Căldura fusese oprită, iar geamul nu se închidea etanş, aşa că a trebuit să-mi pun puloverul - noroc că nu mi-l furaseră aia din Filiaşi. După o vreme, trenul s-a oprit şi am stat acolo, în câmp, peste o oră. Explicaţia? Nişte români din UE furaseră peste noapte cablurile, aşa că se mergea în ambele sensuri pe aceeaşi linie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu