Mici intamplari cu animale (11)

SCĂPARE LA OM (1)

Mai mulţi săteni din satul Dealul Mărului (Roman) erau în pădure cu carele după lemne, în ziua de 23 decembrie 1936. Pe cînd tăiau, ciunteau, încărcau cu zgomot mare, unul dintre oameni vede un căprior. Venea în goană mare drept spre căruţa lui; în urma căpriorului — doi lupi. Căpriorul era istovit, gîfîia cu gura deschisă, un picior din faţă i se bălăbănea frînt; era rupt şi la spată şi la o ureche. A ajuns la căruţă, îndată a intrat sub ea şi s-a culcat acolo. Lupii s-au oprit la o depărtare mică, omul a hăulit spre ei, s-au întors şi au plecat. Ţapul nu s-a mişcat de sub căruţă; omul l-a legat si l-a dus la ocolul silvic. Dar rănile erau atît de grele, încît n-a putut fi salvat.

Şi tot sub căruţa unui ţăran şi-a căutat scăpare şi o altă vie­tate în primejdie de moarte.

Omul odihnea de prînz: îşi dejugase boii de la plug, stătea lîngă car şi îşi mînca merindea. Cînd iată că o ciocîrlie vine în zbor repezit, intră sub car, se aşeză acolo şi rămîne lipită la pămînt, nemişcată. Îndată observa omul şi primejdia: un uliu păsărar (Accipiter nissus) care urmărise ciocîrlia şi, desigur, ar fi apucat-o dacă aceasta n-ar fi avut instinctul să caute scut în vecinătatea omului şi refugiu sub car. Uliul s-a rotit de cîteva ori pe deasupra — poate nu înţelegea unde a putut dis­părea dintr-o dată prada pe care o avea ca în plisc şi o căuta — apoi a plecat. Ciocîrlia a mai stat pitită sub car o bună bucată de vreme, fără să-i pese de omul care o privea de aproape. În­tr-un tîrziu a îndrăznit să iasă, păşind mărunt, a văzut că pri­mejdia a trecut şi şi-a luat zborul... Poate că tocmai ea era aceea care mai tîrziu se înălţa în slavă deasupra plugarului, cîntînd ca o mulţumire...
Ionel Pop - Instantanee din viata animalelor