Faceti-va bine (91)

Dovleacul

Denumire ştiinţifică: Cucurbita pepo.

Denumire populară: bostan.

Prezentare. Dovleacul este o plantă anuală erbacee, aparţinând familiei cucurbitaceelor. Are o tulpină lungă de cinci - şase metri, sub formă de vrej. Frunzele sunt mari, uşor reniforme, păroase, cu un diametru de circa 15 cm la maturitate; întreaga plantă este dotată cu peri ceva mai tari, un fel de ţepi care pot produce chiar mici iritaţii persoanelor sensibile. Florile sunt aproape întotdeauna galbene şi încărcate de polen. Fructul, numit bostan, este de mari dimensiuni – uneori trece de 30 cm lungime – având formă sferică sau ovală.

Dovleacul este folosit în hrana animalelor, oamenii consumând de la el doar seminţele. Aflate în interiorul dovleacului, seminţele au nu numai o mare valoare nutritivă, dar au şi virtuţi medicinale. Pentru nevoi medicinale, seminţele de dovleac se consumă ca atare sau se folosesc, zdrobite, pentru a prepara un decoct. Tot pentru terapii medicinale se foloseşte şi pulpa dovleacului turcesc (Cucurbita maxima), care se poate găti pur şi simplu sau din care se poate obţine un suc.

În general, pentru decocturi se folosesc seminţele de dovleac turcesc, cultivat special pentru a fi folosit în hrana oamenilor, la prepararea unor produse de patiserie sau a altor mâncăruri delicioase. Dovleacul turcesc se recunoaşte uşor, având coaja gri, spre deosebire de dovleacul comun care are coaja galbenă atunci când este copt.

Substanţe active importante. Pulpa de dovleac conţine săruri minerale, vitamina A, enzime, hidraţi de carbon. Seminţele sunt bogate în uleiuri (circa 33%), lecitină, enzime, protide, fitosterine.

Întrebuinţări. Pulpa de dovleac, mai ales cea a dovleacului turcesc – intrat de mult timp în alimentaţia oamenilor – are certe proprietăţi diuretice, laxative şi chiar sedative. Seminţele au calităţi vermifuge, laxative, diuretice, sedative, antiinfecţioase. Cea mai importantă afecţiune în care se aplică terapii medicinale cu seminţe de dovleac este adenomul de prostată. Bolile în care dovleacul se dovedeşte benefic sunt: insuficienţa renală, enterita, diabetul, infecţiile urinare, insomniile, chiar unele afecţiuni cardiace, parazitozele intestinale, retenţiile hidrice. Pulpa de dovleac turcesc (1,5-2 kg) se fierbe cu lapte, se amestecă şi se face un terci gros, care se poate îndulci şi aromatiza, fără să se adauge sare. Acest terci este foarte util pentru cei care suferă de retenţii hidrice.

Proprietăţi asemănătoare are şi dovlecelul, care se consumă atunci când încă nu a ajuns la maturitate şi coaja lui este încă verde şi fragedă.