marți, 12 iunie 2012

Crucea si valiza

Aflu, in sfarsit, ce s-a ales la Sinaia: Vlad Oprea a castigat al treilea mandat, iar pe locul doi, la zece procente diferenta, s-a pozitionat Eduard Costin Papadopol. Nu am nimic de comentat, practic nu cred ca trebuie sa comenteze nimeni, cata vreme a fost vorba de un vot corect. 
Pe pagina lui Papadopol de Facebook, acesta scrie urmatoarele: 
Pentru mine a fost o competitie interesanta si o onoare de a avea un contracandidat puternic precum Vlad Oprea. Singurul gust amar mi l-a lasat vizita nocturna pe care am primit-o astazi, 11 iunie 2012, ora 4, cand un convoi de masini in frunte cu primarul in functie a stationat si claxonat in fata casei mele timp de 20 de minute, cand s-au adresat tot felul de invective si diverse amenintari mie si familiei mele. As fi preferat sa incheiem cu o strangere de mana.
Citind aceste lucruri, mi-am amintit de alegerile din 1996, cand am candidat si eu la fotoliul de primar in Sinaia. Contracandidatul meu cel mai puternic era Ion Scaunas, binecunoscut sinaienilor si nu numai. El incercase pe atunci sa fie candidatul CDR. Asta ar fi insemnat ceva de neacceptat - CDR venea cu principii, cu morala, cu anticomunisti, ori Scaunas era fostul director al OJT Prahova, erou al muncii socialiste etc. Pana la urma, eu am candidat din partea CDR, iar Scaunas a mers independent - sustinut, insa, de PNL. A fost o situatie unica in Romania: PNL era parte a CDR, dar la Sinaia sustinea un independent. Naiba stie ce datorii avea de platit batranul colaborator al securitatii Quintus  - oricum, nu mai am niciun chef sa intru in amanunte.
In 1996, alegerile locale se desfasurau in doua tururi de scrutin. Am intrat in turul al doilea cu Scaunas, care mergea cu lozinca "Singurul care nu se joaca". Cu doua zile inaintea turului doi, prin oras a circulat o coloana de masini, in care se aflau reprezentanti ai "independentului" Scaunas. Prima era condusa de celebrul Petre Mongolu si avea fixata pe capota o cruce pe care statea scris numele meu. Mai erau pe-acolo diversi domni pe care nu-i cunosteam, cum ar fi un anume Robotu. Nu m-am suparat, dar nu pot spune nici ca mi-a cazut bine. 
Scaunas a castigat fara drept de apel. Dupa aflarea rezultatelor, pe la patru dimineata, in fata casei mele au ajuns doua masini, pline cu domni bucurosi ca pierdusem. Au stat acolo si au strigat minute in sir urmatorul indemn in versuri:
Raul Baz, u-hu-hu,
Ia-ti valiza si te du!
N-a trecut un an si unii dintre cei care participasera la aceste manifestari m-au cautat sa-mi spuna ca le pare rau, ca mai bine ma sustineau pe mine etc. Dar asta nu mai putea sa schimbe cu nimic lucrurile.


Un comentariu:

După mine!