vineri, 28 februarie 2014

Educatie sanitara in comunism (1)

Secretul lui Mihăiţă  
Ţîrr!... clopoţelul sună sfîrşitul lecţiei. Pe cît fuse­seră de liniştiţi şi de atenţi în timpul orei, pe atît de gălăgioşi şi de zburdalnici deveniră copiii odată cu ieşirea din clasă a profesorului.
Se terminase ultima oră de clasă din ziua aceea. Glasurile voioase ale şcolarilor răsunară prin coridoa­rele şcolii, apoi se răspîndiră de-a lungul străzilor care îi duceau pe fiecare spre casa lor.
Sfîrşit de octombrie. Soarele reuşise în ziua aceea fie ceva mai luminos şi mai călduros. Copiii erau nespus de bucuroşi. Puteau să mai folosească ultimele zile călduroase ale anului pe terenurile de sport.


Cacealmalele lui Tariceanu

Trebuie sa recunosc ca a fost o vreme cand imi placea Tariceanu. Chiar mi se parea etalonul politicianului liberal. European, elegant, cu vorba chibzuita, cu discurs aerisit, acest om parea a fi un invingator lejer in lupta cu partidul lui Iliescu. Iar faptul ca mergea in tandem cu Basescu, mi se parea de bun augur pentru Romania. Singura problema mi se arata a fi, pe-atunci, marea diferenta dintre cei doi lideri. Basescu era un tip grosier, cam badaran, coborat direct de pe coverta vaporului, unde avea de-a face cu marinari lipsiti de Dumnezeu, aventurieri, golani, brute nespalate - stiti, imaginea pe care o aveam in copilarie, luata din benzile desenate. 


Faceti-va bine (338)

Verigariul
Denumire ştiinţifică: Rhamnus cathartica.
Denumire populară: spinul cerbului.
Prezentare. Aparţinând familiei ramnaceelor, verigariul sau spinul cerbului creşte sub formă de arbust în pădurile de fag, dar şi în alte păduri de foioase, precum şi prin tufărişuri. În mod obişnuit, verigariul are circa trei metri înălţime, dar poate ajunge şi până la o înălţime de şase metri. Crengile care cresc pe parcursul unei perioade de vegetaţie sunt terminate, întotdeauna, cu un spin. Frunzele au formă de elipsă. Florile de verigariu sunt mici şi au culoarea galben-verzuie, fructul fiind o bobiţă neagră. Pentru uz medicinal se recoltează fructele. Se prepară sirop, extract, decoct, suc, poţiuni. 


Mici intamplari cu animale (195)

Maxilar fracturat
In 1936, inginerul silvic P. I. conducea la cerbi, în Munţii Sebeşului, pe un vînător din străinătate. Vînătorul a avut noroc: a împuşcat un taur excepţional de puternic. Mare în trup, cu şaisprezece raze în coarnele enorme. La jupuire s-a constatat o anomalie a maxilarului inferior. In jumătatea dreaptă lipsea un molar, osul era uşor concav şi prezenta o îngroşare foarte pronunţată. In jumătatea stîngă dinţii erau foarte uzaţi. Era evident că maxilarul a fost fracturat şi apoi s-a vindecat.


Povestile lui Wilhelm Hauff (12)

Povestea mîinii tăiate (2)
Am aşteptat cu nerăbdare sosirea nopţii. Am pornit-o cu mantia pe braţ spre Ponte Vecchio, la acelaşi ceas ca şi în noaptea trecută. Cînd răsună cea din urmă bătaie a orologiului, din beznă se desprinse o umbră care se îndreptă spre mine. Era, fără doar şi poate, omul pe care-l întîlnisem în ajun.
— Ai mantia? m-a întrebat el.
— Da, domnule, i-am răspuns, dar mă costă o sută de ţechini.
 — Ştiu, spuse el. Ţine patru sute!




joi, 27 februarie 2014

Un mic exercitiu de logica

Vreau sa spun din capul locului ca eu ma bucur foarte tare ca USL s-a rupt. Nu ma bucur pentru PSD sau pentru PNL ci pentru Romania, care statea sub o permanenta amenintare din cauza existentei acestui hibrid politic care detinea 80% din tortul puterii. Asa ca exercitiul logic care urmeaza n-are nicio legatura cu dreptatea PNL sau cu dreptatea PSD (ambele partide pretind ca dreptatea e de partea lor). Ia uite:


Faceti-va bine (337)

Ventrilica
Denumire ştiinţifică: Veronica officinalis.
Denumire populară: stratorică.
Prezentare.  Ventrilica,  o  erbacee  cu  tulpină  păroasă,  culcată,  dar  cu  lăstari verticali, face parte din familia scrofulariaceelor. Ramurile verticale poartă pe ele florile, grupate  sub  formă  de  ciorchine.  



Romania needucata (3)

Cazul Ion Cristoiu
Ion Cristoiu este primul dintre asa-numitii analisti politici pe care i-am citit cu entuziasm dupa Revolutie. In publicatia pe care o conducea, intitulata Zig-Zag, acest domn avea obiceiul sa umple saptamanal o pagina format A3 cu cate un editorial pe teme de actualitate. Analizele lui erau logice si luminau faptele, de obicei, din unghiuri la care ne te gandisesi. Pentru un om cu formatia mea, editorialele lui Cristoiu se transformau intr-un fel de demonstratii ale unor teoreme, care mi se pareau fara cusur.


miercuri, 26 februarie 2014

Femei comuniste(3)

De ce sînteţi director?
OTILIA INDRE, director al Întreprinderii de confectii Mondiala Satu Mare
De multe ori m-am întrebat şi eu... Ştiu eu exact ce anume să vă răspund?... Nu m-am născut director şi nimeni nu s-a născut de-a gata pentru vreo funcţie.
Poate că un prim răspuns îl veţi putea căpăta parcurgînd biografia mea, cea a unui copil (m-am născut în l943), mai exact al celui de-al treilea copil din cei 4, din familia unui fost muncitor ceferist. Zorii noi pe care mi i-a creat orânduirea socialistă au făcut să pot termina Facultatea de Industrie Uşoară din cadrul Insti­tutului politehnic din Iaşi, promoţia l966. Primii 3 ani de stagiutură i-am făcut la întreprinderea textilă „Ardeleana”. 
1973 - Vizita de lucru a lui Ceausescu la Mondiala Satu Mare


Mici intamplari cu animale (195)

Accidente la capre negre
Dintre vieţuitoarele mari de la noi caprele negre şi-au ales ţara cea mai aspră, ţara stîncăriilor care împung în bolta ceru­lui. Anotimpurile blînde sunt acolo mai scurte, iernile-s înde­lungate, viscolele năprasnice, hrana rară. Şi apoi terenul şi îm­prejurările, care fac să le pîndească multe accidente. Este adevărat că întreaga alcătuire a trupului, simţurile, îndemînările caprelor negre s-au adaptat modului şi locului lor de trai. Inving greutăţile vieţii, înconjură accidentele, dar acestea cer totuşi multe victime. Avalanşele, prăbuşirile de stînci şi de bolovani, alunecările în abisuri, rîurile de grohotişuri mişcă­toare care pornesc sub copite oricît de prinzatoare şi de harnice sunt acestea, toate sunt primejdii care nu pîndesc animalele din regiunile de jos. In colecţiile vînătorilor vedem adeseori trofee de capră neagră cu unul sau cu amîndouă coarnele frînte. Cum la caprele negre coarnele nu se înnoiesc, ca la cervide, urma unui accident, prăbuşire în care s-a frînt cornul, e purtată viaţa întreagă, cornul nu se mai reface. Dar vînătorii au prilejul să constate accidente şi de altă natură.


Sa radem cu Victor Ponta

Una dintre ultimele declaratii ale lui Victor Ponta suna cam asa: "vreau ca liberalii sa ramana la guvernare, pentru ca impreuna sa continuam lupta pentru doborarea lui Basescu". Intrebarea este simpla: cui i se adreseaza Victor Ponta cu aceasta elucubratie sinistra? Probabil ca adevaratilor pesedisti, antenistilor de toate varstele, masselor de romani needucati. Ei ar putea lua de bun acest mesaj. Ceilalti, insa, cred ca se tavalesc de ras - asta in conditiile in care nu scuipa scarbiti.


Cadoul lui Antonescu

Acum, cand ruperea ULS este oficiala, situatia politica este aproximativ cea din 2004: la putere se afla PSD+PC, in Opozitia de dreapta PNL si PDL, plus cateva mici formatiuni. In aceste conditii, care sa fie castigul nostru dupa doi ani de concubinaj (sau, mai bine zis, cardasie) intre PNL si PSD? Pentru noi, romanii, castigul este nul. Tot ce se adauga este o noua teapa trasa electoratului care n-a inteles nici acum ca nimeni nu face politica pentru oameni si ca proiectele care tot apar, periodic, sunt fete ale aceleiasi triste realitati.



marți, 25 februarie 2014

Povestile lui Wilhelm Hauff (11)

Povestea mîinii tăiate (1)
M-am născut la Constantinopol. Tatăl meu era dragoman (tălmaci) la Poartă (curtea turcească) şi făcea negoţ cu uleiuri înmiresmate şi mătăsuri, negoţ care-i aducea cîştiguri bune. Mi-a dat o creştere aleasă, învăţătura am primit-o în parte de la el, în parte de la preotul nostru. La început a fost vorba să moştenesc neguţătoria lui, dar, deoarece mă arătasem mai destoinic decît se aşteptase, a ţinut seama de poveţele prietenilor lui şi a hotărît să mă facă doctor, căci un doctor care învăţa ceva mai mult decît un şarlatan obişnuit putea să-şi croiască o viaţă fericită la Constantinopol. În casa noastră veneau mulţi franţuzi şi unul din ei l-a înduplecat pe tatăl meu să mă lase să plec cu el în patria sa, la Paris, unde ase­menea lucruri se învăţau fără plată şi foarte bine. Voia să mă ia cu el pe propria-i cheltuială, cînd avea să se înapoieze în ţară. 


Faceti-va bine (336)

Vâscul
Denumire ştiinţifică: Viscum album.
Prezentare. Nelipsit din decorul sărbătorilor de iarnă, vâscul este o plantă medicinală recunoscută de multă vreme. Dezvoltarea sa este perenă, iar modul de vieţuire semiparazit. Face parte din familia lorantaceelor. Tulpina vâscului este ramificată puternic. Frunzele sunt mici, eliptice, consistente, rămânând verzi tot timpul anului. Vâscul înfloreşte în martie-aprilie, florile fiind unisexuate – mascule şi femele. Fructul este o bobiţă de culoare albă sau gălbuie. 


luni, 24 februarie 2014

Adevaratii pesedisti

Saptamana trecuta am fost la Timisoara. Fiind timpul scurt, am mers cu avionul. In consecinta, odata ajuns, am fost nevoit sa fac diverse drumuri cu taxiul, prilej sa port din nou discutii interesante cu taximetristii. Acesti oameni, in general, au pozitii corecte in ce priveste politica administratiei locale. Cand vine insa vorba de politica nationala, de partide, gasesti la ei o paleta larga de opinii, scanand absolut toate ideologiile, de la extrema dreapta pana la cel mai nerusinat egalitarism de tip comunist.


Trei milenii de umor (48)

Dialog la azilul de bătrîni. Medicul îl bate pe umăr pe un pensionar:
Te rog să primeşti felicitările mele. Ai o sănă­tate de fier şi vei atinge cu bine vîrsta de optzeci şi cinci de ani.
O, domnule doctor! Dar eu am deja optzeci şi cinci de ani!
Ei vezi? Nu ţi-am spus eu? Ai şi ajuns la optzeci şi cinci de ani. Felicitări!



Plagiare humanum est

Oamenii normali la cap din tara asta nu cred ca au uitat scandalul urias in care a fost implicat Victor Ponta atunci cand s-a descoperit ca a obtinut titlul de doctor in drept cu o lucrare plagiata. Pe-atunci, tot felul de impostori si intelectuali lipsiti de scrupule si-au dat mana pentru a-l scoate pe individ basma curata. S-au infiintat comisii, personalitatile PSD au venit la televizor si au sustinut aberatii incalificabile pe tema respectiva, totul avand ca rezultat faptul ca astazi Ponta este in continuare premier. Argumentele domnilor specialisti au fost, vorba lui Turcescu, halucinante si nu o sa le reproduc aici. Oricine, inclusiv ultimul vidanjor beat, poate vedea cu ochii lui zeci de pagini luate de Ponta (sau de cel care i-a facut lucrarea) cu copy paste din lucrarile altor persoane.


duminică, 23 februarie 2014

Cosmicomicăriile lui Italo Calvino(6)

Jocuri fără sfîrşit
      In măsura în care galaxiile se îndepărtează, rarefierea universului este compensată prin formarea altor noi galaxii, compuse din materie ce se creează ex novo. Pentru a menţine stabilă densitatea medie a universu­lui, e de-ajuns să se creeze un atom de hidrogen la fiecare 250 de milioane de ani pentru 40 de centimetri cubi de spaţiu în expansiune. (Acestei teorii, numită „Teoria stării continue”, i se opune ipoteza că universul s-ar fi creat într-un moment precis, printr-o imensă explozie).




Din povestile lui Stanislaw Lem - Ciberiada(11)

Expediţia a şasea sau cum au creat Trurl şi Clapauţius un demon de gradul doi spre a-l învinge pe tâlharul Gurilă
"De la popoarele Sorilor celor Mari spre miazăzi duc două drumuri de caravane. Primul, cel vechi, merge de la Patru-Stele la Gaurozauron, steaua cea vicleană, cu strălucire schimbătoare, care, stingându-se, devine aidoma Piticului Abassiţilor, şi astfel, cei înşelaţi nimeresc adesea în Pustia Cernită, de unde numai o caravană din nouă scapă teafără. Al doilea drum, cel nou, a fost deschis de Imperiul Mirapuzilor, când robi-roboţii săi au străpuns un tunel lung de şase miliarde de strămile chiar prin steaua albă a lui Gaurozauron.


Mici intamplari cu animale (194)

Cocoş în frigare
Trecuse epoca rotitului cocoşilor de munte, locurile de bătaie erau din nou pustii. Inainte de a coborî în lumea de jos, ca de un rămas bun pentru cîteva luni, am mai făcut o zi de plim­bare prin teren. Intr-o pădure de molid bătrînă, paznicul care mă însoţea mă opreşte şi îmi arată cu mîna spre un copac cetinos. Imi şopteşte:
— Cocoş. Doarme.
Cum ar fi să doarmă cocoş de munte în ziua mare? — m-am întrebat în gînd îndată, apoi l-am văzut şi eu.


vineri, 21 februarie 2014

Faceti-va bine (335)

Vătămătoarea
Denumire ştiinţifică: Anthyllis vulneraria.
Prezentare.  Vătămătoarea  este  o  erbacee  perenă  de  mici  dimensiuni,  foarte răspândită, lesne de găsit prin păşuni, fâneţe, zone necultivate – de la câmpie şi până la munte. Face parte din familia leguminoaselor. 


Povestile lui Wilhelm Hauff (10)

A doua zi caravana călători mai departe, fără piedici, şi după ce făcură din nou popas, Selim, străinul, grăi astfel către Muley, cel mai tînăr dintre neguţători:
   Deşi eşti cel mai nevîrstnic dintre noi, eşti totdeauna voios şi de bună seamă că te pricepi să ne istoriseşti o snoavă cu tîlc. Povesteşte-ne-o, ca să ne mai răcorim puţin după ar­şiţa zilei.


Vestul si Estul

Unul din principalele motive pentru care, in Europa, Vestul progreseaza si Estul sta pe loc, este, cred eu, de ordin religios. Vestul, cu alte cuvinte, este catolic, iar estul este ortodox. Si asta face diferenta, intr-un mod pe care o sa-l explic imediat.
Cine deschide Noul Testament la Evanghelia dupa Matei, gaseste acolo, la Cap.6, urmatoarele:


joi, 20 februarie 2014

Femei comuniste(2)

Vă pare rău că sînteti femeie?
ILEANA HALACSEK, pensionară, membră de partid din anul 1929
— Nicidecum. Oare îşi are rostul o asemenea întrebare? Atunci cînd omul — bărbat sau femeie — trăieşte în demnitate şi crez ardent pentru un ţel, dilema dispare de la sine. Şi aceste cuvinte vi le spune un om care a muncit şi a luptat în viaţa lui. Ca să fiu mai bine înţeleasă aş dori să mă prezint, pe scurt. 



O povestioară pentru grupa mică a lui Joseph Jacobs

Găinuşa Roşie
Intr-o bună zi, în timp ce scurma pămîntul cu ciocul, Găinuşa Roşie găsi un bob de grîu.
"Acest bob de grîu trebuie plantat", zise ea. "Cine va planta bobul
ăsta de grîu?"
"Eu nu", zise Raţa.
"Eu nu", zise Pisica.
"Eu nu", zise Cîinele.
"Atunci îl voi planta eu", zise Găinuşa Roşie. Şi asta făcu.


Socken

Mai zilele trecute, pregatindu-ma sa merg pana la Mall, i-am spus, printre altele, Mariei ca o sa intru pe la Auchan ca sa cumpar niste sosete. Chestia asta a generat un dialog la care nu ma asteptam. El a decurs cam asa:
- De la Auchan iti iei tu sosete?
- Da, inainte imi luam de la Real, dar daca s-a inchis, ma duc la Auchan. E vreo problema?


Mizeria politicii

Îmi scrie o prietenă cam aşa: „Stau şi mă uit la postările tale şi văd, în ultima vreme, numai politică, de care mi-e silă; unde sunt frumoasele poveşti pe care le urcai înainte?”. Evident că asta m-a făcut să cad pe gânduri. O avea dreptate prietena mea? E prea multă politică în blogul meu? E o eroare să scrii despre politică? Nu-i mai important de mii de ori să te ocupi de literatură, de muzică, de logică sau de filosofie?


miercuri, 19 februarie 2014

O exceptionala parabola a lui Dan Tapalaga

Ce mai zici, Guppy?
Imaginati-va cealalta parte a ecranului ca un acvariu urias. Cativa oameni, mereu aceiasi, hranesc seara de seara, de ani de zile, la ore fixe, coloniile de guppies cu un meniu fix. Indopat din greu cu cuvinte cheie si fraze sablon, guppy stie ca: Basescu e scandalagiu si dictator, guvernul Boc a fost o catastrofa, Ponta si Antonescu sunt viitorul tarii, aia jefuiau tara iar astia mor de grija ei. Aplecati-va usor in fata acvariului, bateti usor in geam si intrebati in soapta: hei, guppy, ce mai zici tu? 



Povestile lui Wilhelm Hauff (9)

Povestea vasului nălucă (2)
Trebuie să mărturisesc că nu mă prea bizuiam pe acest descântec şi, în clipa când uşa a zburat în lături, mi s-a făcut părul măciucă. În încăpere a intrat bărbatul acela voinic şi falnic pe care-l văzusem ţintuit de catarg. Avea încă pironul înfipt în frunte până în miezul creierului, dar sabia o vârâse în teacă; în urma lui păşea un alt bărbat, îmbrăcat cu mai puţină strălucire; şi pe el îl văzusem zăcând pe punte. Căpitanul – căci căpitan era, fără doar şi poate – avea faţa palidă, o barbă lungă, neagră şi ochi aprigi pe care-i rotea prin încăpere. 


Trei pasi pentru inlaturarea PSD

Nu stiu cat de multi au observat oportunitatea uriasa care s-a ivit pentru indepartarea de la putere a guvernului Ponta, a lui Ponta insusi si a partidului sau, numit USD, impreuna cu satelitii acestuia, PC si UNPR. Incredibil, dar jocurile puterii au condus pe nesimtite la aparitia sansei nesperate ca Romania sa scape definitiv de banda varanilor, de hrebenciuci, deputati auto, moguli, banditi, si restul lighioanelor pe care uriasa manipulare antenista i-a adus la putere. 


Romania needucata (2)

Cazul Dan Diaconescu
Dan Diaconescu este unul dintre oltenii aia smecheri care, la revolutie, si-au zis cam asa: "ia hai sa merg eu la Bucuresti, sa fac presa si bani" (Marius Tuca este un al doilea exemplu notoriu). Dupa ce s-a tinut o vreme in trena lui Dan Voiculescu, DD si-a facut propriul post de televiziune, unde a ajuns in scurt timp sa aiba o audienta fantastica. Imi amintesc ca pana si Andrei Plesu recunostea ca se uita noaptea la emisiunile OTV, desigur pentru a contempla abisurile decaderii umane. 


marți, 18 februarie 2014

Faceti-va bine (334)

Varza creaţă
Denumire ştiinţifică: Brassica oleracea
Denumire populară: varza nemţească.
Prezentare. Varza creaţă face parte din familia cruciferelor, fiind una dintre speciile de varză mai puţin cunoscute, dar care pot îmbunătăţi alimentaţia şi sănătatea. Între varza albă, de căpăţână, şi varza creaţă există următoarele deosebiri: varza creaţă are frunzele mult încreţite, puternic şifonate, culoarea acestor frunze fiind galben-verzuie sau chiar albăstruie; dimensiunile verzii creţe sunt cu mult mai reduse decât ale


Tragica naivitate a lui Crin Antonescu

Asistam, unii cu uimire, la eforturile pe care le face Crin Antonescu de a-si impune niste oameni in guvern, cel mai important dintre ei fiind Klaus Johannis. Evident ca PSD nu inghite asemenea afront, asa ca il pune pe liberal in situatii foarte delicate, impingandu-l incetisor catre iesirea din USL. Dupa cum se misca lucrurile, sunt sanse mari ca Antonescu sa piarda pe toata linia, fiind debarcat de la sefia PNL si ratand presedintia Romaniei. El va fi generos ajutat in directia asta de pesedistii din PNL, care nu sunt deloc putini. 


Un praf vechi pentru 7,4 milioane de români

La 29 iulie 2012, în cadrul referendumului pentru demiterea preşedintelui Băsescu, 87% dintre cetăţenii cu drept de vot care s-au prezentat la urne (circa 7,4 milioane de români), au votat DA. În viziunea lor, Băsescu ar fi trebuit să plece de la Cotroceni. Nu vreau să discut realitatea acestor cifre. Se ştie foarte bine că a avut loc o dublă fraudă - una morală, comisă de trustul de presă Intact al lui Dan Voiculescu şi una, să-i zicem, tehnică - organizată de partidele din USL prin oamenii lor din teritoriu, coordonaţi de Liviu Dragnea. În absenţa acestor fraude, este destul de îndoielnic că procentul anti-Băsescu ar fi fost atât de mare.


luni, 17 februarie 2014

Cosmicomicăriile lui Italo Calvino(5, 4)

Fără culori
Înainte de formarea atmosferei şi a oceanelor, Pămîntul avea probabil aspectul unei mingi cenuşii care se rotea în spaţiu. Cum este Luna acum: razele ultra­violete iradiate de Soare distrug culorile dacă nu sînt trecute prin filtru; din această cauză rocile de pe suprafaţa lunară, în loc să fie colorate ca cele terestre, sînt de un cenuşiu mort şi uniform. Faptul că Pămîntul are un aspect multicolor, se datorează atmosferei care filtrează acea lumină distrugătoare.


Un bine. Binele

Iaca, a trebuit sa ajung la varsta asta ca sa inteleg ca nu trebuie sa apelezi la nimeni, niciodata, aproape cu niciun pret. Asta e una din revelatiile care te pot face sa intelegi ca intreaga viata ai mers pe cai gresite, ai avut convingeri false, ai vazut lumea cum nu era si, probabil, ai fost privit ca un fel de ciudatenie de catre ceilalti. M-am lamurit acum pe deplin ca nimanui, dar absolut nimanui, faptul ca il rogi ceva nu-i face placere.


Din povestile lui Stanislaw Lem - Ciberiada(10)

Expediţia a cincea bis sau consultaţia lui Trurl
Nu departe, sub soarele alb, dincolo de steaua cea verde, trăiau cei din neamul Ochi-de-Oţel. Erau fericiţi, vioi, îndrăzneţi. Nu se temeau de nimic: nici de acizi, nici de baze, nici de gândurile negre, nici de nopţile albe, de materie sau antimaterie, fiindcă aveau maşina maşinilor, acoperită de verdeaţă, remontată, dinţată, absolut perfectă. Locuiau în ea şi pe ea, sub ea şi deasupra ei, pentru că în afară de ea nu mai aveau nimic altceva. 


duminică, 16 februarie 2014

Povestile lui Wilhelm Hauff (8)

Povestea vasului nălucă(1)
     Tatăl meu avea o mică dugheană la Bassora. Nu era nici sărac, nici bogat; făcea parte dintre oamenii care nu îndrăznesc să înceapă ceva, de teamă să nu piardă şi puţinul pe care l-au agonisit. Pe mine m-a crescut, de bine de rău, în aşa fel, încât am fost în stare de timpuriu să-i dau o mână de ajutor. Când am împlinit optsprezece ani, tata a făcut prima lui negustorie mai mare şi a murit răpus de durere: aflase vestea că valurile îi înghiţiseră o mie de galbeni. 


vineri, 14 februarie 2014

Femei comuniste(1)

Va prezint, incepand de azi, o serie de interviuri realizate in anii 70 de numitii Vasile Tincu si Carol Roman cu diverse tovarase, femei ale muncii de la orase si sate. Nu exclud posibilitatea ca parte din ele sa fi ajuns in functii importante dupa 89, gratie imediatei lor inscrieri in partidul excretat de Ion Iliescu. Cine afla ceva in sensul asta, sa-mi dea de veste.


Mici intamplari cu animale (193)

O aventură ciudată a unui iepure
Mihail Sadoveanu scria în revista de vînătoare „Carpaţii": „Se produc uneori coincidenţe bizare, care au ceva misterios şi înfricoşat. Aşa prietenul Ionel Pop îmi povesteşte că o partidă de prieteni vînători, încărcaţi într-un automobil, au umblat drumuri de munte oprindu-se, rătăcind drumul, întorcîndu-se îndărăt ca să apuce pe o cale mai bună; au găsit într-o vale, cu căruţa stricată, pe un negustor măcelar, care i-a rugat să-l ia neapărat pînă în oraşul lui, unde are treburi ce nu suferă în­tîrziere; l-au luat, au intrat pe şoseaua pe care se


Faceti-va bine (333)

Vanilia
Denumire ştiinţifică: Vanilia planifolia; Vanilia pompona.
Prezentare. Vanilia este o plantă tropicală, originară din America Centrală. Se prezintă ca un arbust agăţător, fiind o liană din familia orhideelor. Are tulpini lungi până la 100 de metri, lemnoase, care se fixează de arborii din pădurea tropicală, planta ajungând, în cele din urmă, să se hrănească în mod parazit. În aceste condiţii, rădăcina „vrejului” de vanilie se atrofiază. 


joi, 13 februarie 2014

Trei milenii de umor (47)

Parisul de la sfîrşitul secolului al XVII-lea, noaptea pe rue Vieille-du-Temple. O umbră se desprinde din întuneric şi sună prelung la uşa unui medic, vestit tămăduitor în întreg cartierul. Undeva, sus, se deschide un oblon:
 —   Ce vrei în miez de noapte?
 —   Ajutor! Ajutor urgent!
 —   In ce problemă?
 —   Într-o problemă de onoare.
 —   Atunci, răspunde vocea de sus, du-te la un medic de onoare!



Faceti-va bine(332)

Usturoiul
Denumire ştiinţifică: Allium sativum.
Denumire populară: ai.
Prezentare. Usturoiul este o plantă bienală din familia liliaceelor. Înălţimea acestei plante, în etapa de maximă dezvoltare, poate ajunge până la un metru. În pământ se dezvoltă un bulb complex (căpăţână), de forma unei sfere turtite, format, la rându-i, din bulbi mai mici (căţei). Frunzele de usturoi sunt mult alungite şi turtite, având o dispunere interesantă. Astfel, până pe la jumătatea plantei, frunzele sunt adunate într-un mănunchi învelit în teci, desfăcându-se, mai apoi, într-un fel de mini-coroană. 


Tragedia batranului baron de Prahova

Exista oare pe lume o fericire mai mare decat sa ai copii? Eu nu mi-o imaginez. Copiii sunt tot ce poti tu crea mai bun pe lumea asta. Indiferent cati bani ai, cati oameni saraci hranesti, ce carti de mare succes scrii, ce descoperiri stiintifice faci, toate sunt ca nimica in fata minunii de a face un copil, a-l creste, a-i deschide mintea, a-l face om adevarat.


Cosmicomicăriile lui Italo Calvino(3)

Un semn in spaţiu
Situat în zona externă a Căii Lactee, Soarele are nevoie de circa 200 milioane de ani-lumină pentru a-şi încheia mişcarea de revoluţie în jurul Galaxiei.
Exact de atîta timp e nevoie — spuse Qfwfq, — trecînd odată făcui un semn într-un punct din spaţiu, tocmai pentru a-l putea regăsi două sute de milioane de ani mai tîrziu, cînd urma să trecem din nou pe acolo, în următoarea mişcare de rotaţie. Ce fel de semn? E greu de spus pentru că, dacă vi se vorbeşte de-un semn, vă gîndiţi imediat la ceva care să se deosebească de altceva, iar acolo nu era nimic care să se deosebească de nimic; vă gîndiţi imediat la un semn făcut cu vreun instrument sau cu mîinile, după care instrumentul sau mîinile se îndepărtează, iar semnul rămîne, dar pe vremea aceea instrumente încă nu existau, şi nici măcar mîini, dinţi, nasuri, lucruri care s-au dobîndit pe urmă, dar mult mai tîrziu. 


miercuri, 12 februarie 2014

Povestile lui Wilhelm Hauff (7)

     Selim Baruch îşi isprăvi povestirea, iar neguţătorii se arătară foarte mulţumiţi.
   Intr-adevăr, nici nu ştim cînd s-a scurs după-amiaza, spuse unul dintre ei, dînd la o parte perdeaua cortului. Se simte adierea răcoroasă a vîntului de seară; putem să mai facem o bucată de drum.
    Tovarăşii săi se arătară de aceeaşi părere, strînseră corturile şi caravana porni iar, în aceeaşi rînduială. 


O poveste despre Primatul primordial a lui Asimov

Nicio legătură 
     Raph era un american tipic pentru epoca sa şi, în acelaşi timp, remarcabil de urât, după criteriile americane ale vremurilor noastre. Structura osoasă a maxilarelor sale era impresionantă şi musculatura pe potrivă. Nasul îi era coroiat şi lătăreţ, iar ochii negri – mici şi depărtaţi, din cauza amintitului nas. Avea gâtul gros, corpul masiv, degetele spatulate, cu unghii puternic curbate.


Mici intamplari cu animale (192)

Un vînător ornitolog ne scrie:
«In munţii Sebeşului, la Oaşa, în vara anului 1946 am aflat de la paznici despre una dintre dramele cele multe şi neştiute ce se abat uneori şi peste lumea necuvîntătoare, odată cu iarna.   
Cam pe la 15 decembrie, către ceasurile zece dimineaţa — îmi spunea paznicul A. P. — tăia lemne cu ferăstrăul în curtea ca­sei. (Casa aceasta e în munte, între brazi, la peste o mie două sute de metri altitudine.)


Faceti-va bine(331)

Urzica
Denumire ştiinţifică: Urtica dioica.
Denumiri populare: urzică de pădure, urzică creaţă.
Prezentare. Urzica este o erbacee perenă din familia urticaceelor. Tulpina şi frunzele sunt acoperite cu perişori urticanţi, a căror atingere provoacă băşicarea pielii şi mâncărimi. Poate ajunge şi până la un metru înălţime. La maturitate, tulpina de urzică este fibroasă. Urzica poate fi întâlnită pe terenuri virane mai puţin expuse la soare, la marginea pădurilor, prin gardurile dintre gospodării, în locuri părăsite joase şi umede, pe locuri de case dezafectate şi stâni dezafectate. 


Din povestile lui Stanislaw Lem - Ciberiada(9)

Expediţia a cincea sau poznele regelui Baleryon
Nu prin cruzime îşi chinuia supuşii Baleryon, regele Cymberei, ci prin pasiunea sa pentru distracţii. Nu-i plăceau nici banchetele, nici orgiile de o noapte întreagă. Mult mai plăcute erau inimii sale jocurile nevinovate, arşicele, ala-bala-portocala, popa-prostu' sau şepticul, început seara şi jucat până dimineaţa, de-a hoţii şi vardiştii, leapşa şi, mai mult ca toate, de-a v-aţi ascunselea. Când urma să ia o hotărâre importantă, să semneze vreun decret de însemnătate naţională, să primească ambasadori extraastrali sau să acorde audienţă vreunui mareşal, regele se ascundea şi, ameninţând cu cele mai grele pedepse, poruncea să fie căutat. 


marți, 11 februarie 2014

Romania needucata (1)

Cazul Becali
Promiteam aici ca voi explica pe intelesul tuturor (o pretentie absurda, desigur - unii nu vor intelege niciodata, oricum le-ai explica), de ce consider eu ca poporul roman este profund needucat. Mi-am dat seama, gandindu-ma la asta, ca este imposibil sa explic lucrurile intr-un singur post, asa ca voi face un mic serial, in ale carui episoade ma voi referi la cateva exemple crase de lipsa a educatiei. Astazi - cazul Becali.


Povestile lui Wilhelm Hauff (6)

Povestea califului barză (5)
  Care este cuvîntul pe care trebuia să-l ţină minte? întrebă celălalt vrăjitor.
   Un cuvînt greu, în limba latinească, cuvîntul Mutabor.
     La auzul acestui cuvînt, berzele, pitite după crăpătura zidu­lui, aproape că-şi ieşiră din minţi de bucurie. O luară la fugă cu picioarele lor lungi, năpustindu-se către poarte ruinei atît de iute, încît bufniţa abia putu să se ţină după ele. Înduioşat, califul îi spuse bufniţei:


luni, 10 februarie 2014

Limba matematicii

Mi-au trebuit cateva zeci de ani ca sa pricep, in sfarsit, ca eu nu sunt in stare sa port un dialog normal. Defectiunea asta mi se trage de la matematica. Acolo, daca spui "toate numerele din multimea cutare se impart exact la 3", atunci asa e, adica nu poate gasi nimeni in multimea aia un numar care sa nu se imparta exact la 3. Simplu si clar. Cand vorbesti limba matematicii, poti purta o sumedenie de dialoguri interesante si placute cu alti oameni care vorbesc aceeasi limba. Cand insa vorbesti limba asta cu cineva care nu o stie, risti sa se duca totul dracului rapid. Ei bine, asta e cazul meu: vorbesc limba matematicii tradusa in romana, asa ca mi se intampla mereu lucruri de genul celui pe care il voi povesti mai departe.


Mici intamplari cu animale (191)

Cimitirul
Mistreţul cel mare s-a desprins de cîinii care îl opriseră şi a luat-o la goană întinsă. Pînă la urmă cîinii totuşi au reuşit să-l ţină iarăşi pe loc, însă atît de departe, încît abia le mai auzeam lătratul. Am tras o fugă, cu inima în gît, cum numai la vînătoa­rea de mistreţi ţi se întîmplă. Cîinii erau ageri, vierul gras şi obosit, aşa că am ajuns încă la timp ca să trag în namila care se lupta cu duşmanii. Plumbul greu, trimis din apropiere de cîţiva paşi, a lovit unde trebuie, dar nu e fiară de la noi mai rezistentă decît mistreţul mare. A mai mers cu moartea în el binişor, pînă s-a răsturnat. Parcă şi-a ales locul unde să cadă, anume ca să ne facă necaz. Nu în zadar îi zicea acolo Hîrtoape: pădurea era ca şi frămîntată. Numai văi înguste, spălături de apă, povîrnişuri urîte. 


Faceti-va bine(330)

Urechelniţa
Denumire ştiinţifică: Sempervivum tectorum.
Denumire populară: ţâţa mielului, verzişoară.
Prezentare. Urechelniţa este o plantă erbacee perenă, meliferă. Aparţine familiei crasulaceelor. Frunzele de la nivelul solului – mari, cărnoase – sunt dispuse ca într-o rozetă.  În  general, frunzele  acestei  plante  au  formă  ovală  şi vârful  ascuţit.  În vârful plantei se află florile, de culoare roşie sau roz. Urechelniţa poate fi întâlnită în flora spontană  dar,  datorită  valorii  sale,  uneori  este  şi  cultivată. 



18 ani - o incercare literara

Poarta
-       Desigur, spuse Tristan, îmi era cel mai bun prieten, cu toate că el îmi dăduse viaţă şi cu toate că, în general, părinţii sunt mai degrabă duşmanii odraslelor.
Alta era însă situaţia cu noi şi spunând acest lucru mă gândesc la faptul că niciodată nu am înţeles prin ce se deosebea Paul – aşa obişnuiam să-l numesc de celelalte cunoştinţe ale mele. Unicul lucru prin care-i distingeam era, aşa cum am mai spus, că la el ţineam mai mult decât la oricare altul. Că mă adusese în stadiul de fiinţă era ceva pe care nu-l preţuiam în mod deosebit, pentru că asta se întâmplase pe când eu nu eram de faţă, era un dar care mi se făcuse fără să fiu conştient de el, deci un dar care nu avea capacitatea de a mă impresiona în vreun fel. Pe deasupra, de pe atunci încă nu mai aveam niciun dubiu în legătură cu faptul că actul creaţiei în sine este mult mai concret – şi deci mai plăcut – decât ceea ce îi urmează, astfel încât ştiam prea bine că reprezentam întruchiparea unui obiectiv secundar, că mă aflam oarecum mereu pe un al doilea plan.
Pe terasa unde s-au petrecut toate


După mine!