joi, 27 martie 2014

Romania needucata (6)

Cazul Mircea Diaconu
Dupa experienta din 2012, cand in parlament au intrat masiv persoane fara doctrina si fara niciun fel de proiect politic, multi dintre candidati nefiind altceva decat infractori, romanii needucati se pare ca n-au inteles nimic. Lucrul asta este vizibil pentru oricine analizeaza putin ceea ce se petrece acum, zilele astea, cu fostul actor Mircea Diaconu.

Dupa o excelenta cariera pe micul ecran, desfasurata in anii comunismului, Mircea Diaconu, vazand ca profesia lui e tot mai putin cautata intr-o Romanie a subculturii care nu finanteaza cinematografia si teatrele, s-a gandit ca trebuie sa gasesca alte metode de a face bani si a obtine un statut special. Asa ca a intrat in politica. Pe baza asta, a fost numit director la Nottara, apoi a devenit senator PNL si ministru al culturii. Lacomindu-se, el nu a tinut seama ca nu poate detine concomitent pozitia de director de teatru si pozitia de senator, cu atat mai putin pe cea de ministru. Asa incat s-a judecat cu ANI, care il acuzase de incompatibilitate si a pierdut procesul, fiind obligat sa demisioneze. In urma pierderii procesului, Diaconu a primit interdictie de a candida timp de trei ani la functii publice.
Groaza de a ramane fara nicio functie, de a reveni la calitatea de om obisnuit, i-a bagat in cap fostului actor ideea de a candida la europarlamentare. Numai ca PNL nu l-a sustinut - interdictia de a candida este in vigoare. Ce-a facut atunci Diaconu? A demisionat din PNL si s-a apucat sa stranga semnaturi pentru a candida independent. Degeaba i-a atras lumea atentia ca nu are dreptul sa candideze. El a gasit o posibila chichita interpretabila in decizia justitiei, anume ca nu ar avea dreptul sa candideze pentru exact pozitia pe care o detinea cand a fost declarat incompatibil, in schimb poate candida linistit la alte pozitii. 
Cu chestia asta, Diaconu s-a compromis definitiv. Multa lume se intreaba: de ce face el tot balciul respectiv? De ce nu se resemneaza sa accepte decizia justitiei? Ce-l mana din urma din trecutul lui de actor in vremea lui Ceausescu? Intrebari la care nu-i usor de raspuns.
Cel care a sarit sa-l ajute pe Diaconu a fost nimeni altul decat Dan Voiculescu - fost informator al securitatii, condamnat la puscarie, in prima instanta, pentru fapte de coruptie, patron al Antenei 3 - post de televiziune renumit pentru comportamentul anti-sistem, pentru linsaje mediatice, pentru batjocorirea ideii de televiziune. Voiculescu a contribuit substantial la strangerea de semnaturi, asa incat fostul actor are acum listele complete si asteapta decizia BEC. Foarte probabil, BEC va invalida candidatura, dar sa nu uitam ca tara e condusa de fortele din spatele lui Victor Ponta si asta inseamna ca orice este posibil.
In timp ce Diaconu si Voiculescu strangeau semnaturi, romania needucata era in fierbere. Tot felul de oameni care nu au inteles, nu inteleg si probabil nu vor intelege pana la moarte ce inseamna statul de drept, au prins a plange pe umarul ex-liberalului: "Cum, acest mare actor sa nu poata candida si el? Adica poate sa candideze EBA dar nu si Diaconu? In ce tara traim?" Raspunsul este simplu: traim intr-o tara needucata. Intr-o tara in care nu legea este importanta pentru oameni, ci haiducia, talentul la injuraturi, sponsorizarile catre biserici, pomenile date de primarii mafioti etc. 
Nimeni nu intreaba public: care este meritul lui Diaconu ca om politic? Nimeni nu observa ca omul asta nu a facut in parlament si la minister absolut nimic de care sa i se poata lega numele in viitor. Nu, toata lumea discuta despre el ca despre "marele actor". Asta inseamna sa fii needucat.
Daca Diaconu ar vrea sa devina, sa zicem, din nou ministrul culturii si ar fi impiedicat de faptul ca are un proces pe rol, atunci da, romanii ar putea sa se solidarizeze cu el si sa ceara in petitii catre ministrul justitiei ca procesul sa nu mai fie tergiversat. Adica instanta sa judece cu celeritate, pentru ca marele actor sa stie cat mai repede daca poate sau nu sa revina in functia lui si sa-si poata pune in aplicare ideile si proiectele (presupunand, desigur, ca le-ar avea). Aia ar putea fi o dovada de educatie. Ce fac insa romanii? Cer ca legea sa fie incalcata, asa incat Diaconu sa poata candida - la fel cum cer ca Gica Popescu sa fie eliberat etc. Si de ce sa fie legea incalcata? Pentru ca Diaconu si Popescu sunt embleme ale Romaniei, etc...


Un comentariu:

  1. Aici ar merge o polemica.
    http://proletaru.com/2014/03/29/cine-e-la-locul-potrivit/

    RăspundețiȘtergere

După mine!