Se afișează postările cu eticheta Babsha. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Babsha. Afișați toate postările

sâmbătă, 2 aprilie 2011

Sticla de țuică

Am o sticlă de țuică de juma' de litru. O am de prin decembrie, când mi-a făcut-o cadou domnul Bila. Dacă mai țineți minte, domnul Bila este proprietarul porcului pe care l-am cumpărat și sacrificat de Crăciun. Domnul Bila locuiește in satul Babșa și se ocupă cu agricultura. A făcut o țuică nemaipomenită, zice dumnealui, dar mie, când am testat-o, mi s-a părut destul de neplăcuta la gust. În fine, eu nici nu sunt băutor de țuică. Am pus sticla undeva într-un raft si am uitat complet de ea.
Omul meu e cel mai în vârstă. Stă pe zidul de pe care a rostit sentința: „nu are nimic bateria”.


vineri, 11 martie 2011

Porcul babşez (nicio legatura cu soimul maltez)

Mi-am adus din nou aminte de asa-zisul targ de la Real, cel la care cartea de povesti a fost inconjurata de ceapa, salam si cascaval. Ali, verisoara Mariei, s-a oferit sa stea si ea acolo intre anumite ore, ca sa ma pot duce sa rezolv diverse treburi. Una din aceste treburi a fost taierea porcului. O, nu, nu l-am taiat eu, nici macar nu am asistat la operatiune. Aveam un porc intr-un sat pe nume Babşa. Cunosc acolo o familie interesanta, Bila, despre care o sa am de povestit. In acea zi de sambata, tot la Babşa se afla un fost coleg de clasa, Adrian Manea, zis Manilas. Un tip cu o viata extrem de agitata, despre care, poate, voi scrie candva o carte. 
Manilas la Babşa


După mine!