Limba nemțească
Venise un fierar neamţ în sat la noi. Dumnezeu ştie de pe
unde. Închiriase o cocioabă şi potcovea caii creştinilor.
Eu, copil de vreo
şapte ani, „absolvent al clasei întâi primare“, mă învârteam toată ziua pe lângă
fierărie. Era vara. Şi-mi dase prin cap să învăţ nemţeşte, ca să mă fudulesc
înaintea tatei, căci el ştia nemţeşte.
Întreb într-o zi pe
neamţ cum se zice pe limba lui apă?
