Se afișează postările cu eticheta Viena. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Viena. Afișați toate postările

duminică, 18 februarie 2018

Babele franțuzoaice și ceapa

Se pune în continuare accentul, în societatea românească, pe aspectele secundare ale infracțiunilor și contravențiilor. Mă gândesc, spre exemplu, la acele interminabile lamentații pe tema bietei băbuțe care vinde „și ea” o „legăturică” de ceapă la colțul străzii și este ridicată cu forța de niște jandarmi mătăhăloși, în vreme ce la adăpostul unora dintre instituțiile statului, diverși afaceriști lipsiți de scrupule fură sume impresionante din buzunarele noastre.



duminică, 4 decembrie 2016

ALDE Secureanu, pitecantrop

Circulă în mediile online mai multe clipuri în care poate fi auzit/văzut un anume Secureanu, director până azi dimineață al spitalului Malaxa din București. Modul în care li se adresează subalternilor este pur și simplu de neconceput. Urletele, jignirile și insultele sunt acompaniate de multe ori cu spargerea și distrugerea lucrurilor care-i cad în mână. Uneori, el aruncă după câte-o angajată cu pahare care se sparg în mii de cioburi la contactul cu peretele. Toate astea se pot găsi pe YouTube, le poate vedea orice utilizator de Internet.


luni, 9 ianuarie 2012

Il Luce

Lucescu a supravietuit unui accident urat de tot. Acum este operat. Se simte bine si se va recupera complet in vreo doua luni. Intre timp, au inceput sacalii din presa: "de ce s-a operat Lucescu in tara?" Ei, carevasazica si de-aici putem scoate ceva anti-Basescu! Basescu s-a operat la Viena, Il Luce la Bucuresti. Concluzie: Lucescu e mai patriot decat Basescu. Simplu, nu?
Deja toata mizeria asta ma face sa ma gandesc ca Lucescu va ajunge parlamentar. Chiar daca poate lui nici nu-i trece asa ceva prin cap deocamdata. Dar o sa aiba altii grija sa-l invete de bine, mai ales ca acum, iata, prin grija sacalilor din presa, incepe sa i se formeze capitalul electoral necesar. In orice caz, daca Lucescu nu va intra in politica, il voi considera un om de mare caracter. Am zis.


marți, 6 septembrie 2011

Un repetent pe nume Jakob

Maria si-a facut cont pe Facebook. Chestia asta mi se pare OK cata vreme pot sa o tin sub control. Dar deja vad ca au aparut pe-acolo "prieteni" despre care nu am auzit niciodata. Spre exemplu, un anume Jakob. Acest Jakob, m-am gandit eu, trebuie sa fie un analfabet de tip nou, din aia care nu au habar sa scrie nimic corect si mai degraba scot sunete nearticulate decat sa rosteasca ceva. De unde am scos-o? Pai iata de unde. Maria a urcat urmatoarea poza:




vineri, 15 aprilie 2011

Un biker

Asta iarna, prin Austria, Liliana a cazut pe partie cu piciorul sub ea si a avut probleme serioase. Atat de serioase, incat a trebuit sa fie operata. Operatia a vut loc, cum ziceam, la Szeged. Liliana s-a internat in perioada in care Maria era la Viena, in acel "schimb de parinti" pe care-l faceam si noi cand eram copii. Ordinea evenimentelor a fost urmatoarea:
- sambata, 2 aprilie, am dus-o pe Maria, impreuna cu doua colege, la Viena
- marti, 5 aprilie, am dus-o pe Lili la Szeged
- joi, 6 aprilie, a avut loc operatia 
- vineri, 8 aprilie, m-am dus la Viena si am ramas peste noapte la familia Fisher, care o gazduia pe Maria
- sambata, 9 aprilie, am plecat din Viena cu cele trei fetite si ne-am oprit la Szeged, la spital
- joi, 14 aprilie, am luat-o pe Lili de la Szeged.


vineri, 8 aprilie 2011

Pornind de la niste poze

Niciodata nu mi-am pus intrebarea: oare cum ma vad pe mine ceilalti soferi, in trafic? Dar cei care merg cu mine in masina, ce vad cand se uita la mine? Ieri, pe drum, Ali a rezolvat problema: acum stiu cum arat la volan.



miercuri, 6 aprilie 2011

Mitza si Barosanu'

M-a sunat Maria de la Viena. Nu e multumita deloc, acolo copiii se culca la 8 seara, nu pe la 10-11 ca la Timisoara. Asadar, are program si nu ii convine. Eu ma bucur, sper sa vina de acolo cu alta viziune despre ce inseamna regulile. Dar nu pentru asta m-am apucat sa scriu, ci pentru ca am remarcat ceva interesant.
Inainte de a avea acest telefon, Maria a avut un altul, care este inca prin casa. Atunci avea un numar, acum are altul. Cum pentru o vreme au fost amandoua active, pe cel de-al doilea l-am memorat ca "Mariuca2". Acum, cand am vazut ca ma apeleaza Mariuca2, m-am gandit ca si catelul are in nume aceeasi cifra. El este Richi2, pentru ca nu am reusit sa o determinam pe Maria sa-i spuna altfel decat Richi.
Mitza si Barosanu' in fata blocului


duminică, 3 aprilie 2011

Un tur de forta

Ieri am avut o zi grea, trebuie sa marturisesc. Am facut un tur de forta, mergand pana la Viena si inapoi. Am mers cu Maria si doua colege de-ale ei, intr-un schimb de copii organizat de Montessori. Deci Maria sta o saptamana la o familie din Viena, dupa care copiii acelei familii vin si locuiesc o saptamana la noi. Cel mai mult ma bucur ca Maria o sa fie fortata sa foloseasca germana pe care o invata de doi ani. Inca nu si-a dat drumul, stie multe cuvinte, dar nu incropeste propozitii, plus ca e timida.
Sambata care vine, iar ma duc, ca sa iau fetitele. Nu e simplu, mai ales cu ele in masina. Ieri m-am dus cu ele si m-am intors singur. Sambata va fi mai dificil, pentru ca ma voi intoarce cu ele si parte de drum o voi face noaptea. Ma gandesc sa merg de vineri si sa inoptez acolo, chiar la familia Fisher, unde locuieste Maria. Au o casa teribil de frumoasa si camere destule. M-au invitat si ieri sa raman, dar nu eram pregatit. Voi trai si voi vedea.
Ideea e ca la intoarcere, undeva in apropierea Budapestei, am intrat, fara sa-mi dau seama, pe contrasens, cu 180 km la ora. Pur si simplu nu realizam ca merg aiurea, mi se parea ca sunt trei benzi pe sensul meu si ca merg pe banda a treia. Doamne fereste de mai rau !


După mine!