Mici intamplari cu animale (70)

Ciudăţenii la cerbi

Îmi împuşcasem cerbul din acel an. Prea degrabă — chiar a doua zi după ce sosisem la munte. Să iau în spate coarnele şi să mă întorc acasă, cînd din vacanţa pe care mi-am luat-o mai aveam zece zile? Parcă glonţul ar fi plăcerea cea mare şi nu însăşi viaţa în munte, cînd mugesc cerbii! Am rămas pînă la sfîrşit, cu carabina fără cartuş în ea, si multe plăceri am avut, pîndind crîmpeie din viaţa sălbătăciunilor şi trăind zile de cabană, pline de farmec.

Mici intamplari cu animale (22)

Sunt rare cazurile, dar ele nu lipsesc, cînd cerbi şi căpriori teferi, din libertatea şi sălbăticia lor, atacă omul. O asemenea întîmplare s-a petrecut pe Muntele Căzile, de pe valea Sebeşului.

Toată noaptea mugiseră cerbii în jurul cabanei, şi nici nu mijise de ziuă cînd am plecat ca să-i mai prind în plantaţia de molizi, întinsă din apropierea cabanei pînă spre culmea dante­lată de primii copaci ai pădurii seculare de dincolo. Vîntul bătea spre această frînghie de arbori.