Aventurile lui Cepelică (13)

Unde Mazăre salvează, fără să vrea, viaţa cavalerului

Domnul Mazăre se trezi în întu­neric şi crezu că a fost spînzurat.

„Am murit, – îi trecu prin minte. Şi fără îndoială că mă aflu în iad... Mă miră numai că e aşa puţin foc pe aici. Adică, la drept vorbind, nu e deloc. Ciudat: un iad atît de întunecos, fără smoală şi pucioasă aprinsă... E imposibil..."

Aventurile baronului Munchhausen (12a)

O călătorie la Gibraltar(1)

E de la sine înţeles că baronul a fost rugat, de câte ori s-a ivit prilejul, să-şi ţină făgăduiala dată şi să-şi urmeze povestirea prea folositoarelor şi hazliilor sale întâmplări. Şi, cu toate acestea, multă vreme l-au rugat în zadar, fiindcă avea deosebit de lăudabilul dar de a nu face nimic împotriva plăcerii sale. Şi mai avea obiceiul, cu atât mai lăudabil încă, de a nu se lăsa cu nimic abătut de la această rânduială. Dar iată că sosi şi seara mult dorită, când zâmbetul de voioşie cu care baronul asculta rugăminţile prietenilor săi, lăsă neîndoios să se înţeleagă că e din nou cuprins de inspiraţie şi că nădejdile prietenilor săi se vor împlini.

Lecturi esentiale

Elevii care au descoperit lecturile esentiale nu mai lasa cartea din maini, citesc acasa, pe drum, la scoala...

Mici intamplari cu animale (74)

Ursul a omorît un tăurenci de doi ani, dus la păşune de munte, şi l-a tras pe o distanţă de mai multe sute de metri, în nişte huci răi. A doua zi ciobanii au găsit cadavrul cu ajutorul cîinilor. Mi-au trimis vorbă şi mie, care mă găseam la o cabană din apropiere — doar voi sta în pîndă la noapte ca să împuşc prădalnicul. Am mers să văd ce-i. 

Un punct de vedere greșit despre obiectivitate

Am avut, pe Facebook, un dialog cu un prieten căruia îi voi spune A.B. În discuție a intervenit, la un moment dat, o prietenă căreia îi voi spune M.P. Acest dialog îmi prilejuiește câteva observații pe marginea obiectivității în politică și, de altfel, în viața de toate zilele. Iată dialogul:

Legea sinaismului

Vad ca in continuare oamenii pun foarte sus pe scara valorilor diverse chestii extrem de subiective, dintre care unele chiar lipsite de orice relevanta. Spre exemplu, in urma faptului ca am urcat pe FB o poza nu tocmai magulitoare cu o persoana care face valuri in politica si care s-a nascut in Sinaia, m-am trezit inghiontit de mai multi prieteni sinaieni. Mesajul lor a fost simplu: "Raul, de ce te iei de cutare, doar stii ca e din Sinaia, nu?" Sau "Ce naiba, bai Raul, doar am fost colegi de liceu cu totii". Hai sa luam la bani marunti acest tip de reactie.

Faceti-va bine (143)

Izma bună (Menta)

Denumirea ştiinţifică: Metha piperita.

Denumiri populare: izmă de leac, mentă, mintă, mintă de grădină.

Prezentare. Izma este una dintre cele mai cunoscute plante medicinale. Este o plantă erbacee perenă, aparţinătoare familiei labiatelor; are stoloni şi rizom. Tulpina, în patru muchii, este verde, uneori, însă, are o culoare roşietic-violetă. Frunzele sunt opuse, alungite şi au un miros specific, foarte plăcut. Izma bună înfloreşte din iunie şi până în septembrie, florile fiind roşii-violete. Izma bună este o plantă cu importanţă economică şi, din acest motiv, se cultivă. Din punct de vedere medicinal, cea mai mare valoare o au frunzele de izmă. Acestea conţin un valoros ulei eteric, numit mentol.

O istorisire a lui Caragiale

Intelectualii...

Intelectualii! Iată un soi preţios de cetăţeni, de lipsa căruia patria noastră nu se poate plânge. Slavă domnului! Avem destui.

Micul Cantemir și matematica

Rămas singur, micul Cantemir dădu drumul unui căscat larg, adînc. Fălcile trosniră pe rînd. Nu se miră cîtuşi de puţin de întîlnirile bizare pe care le avusese într-un timp atît de scurt. De altfel, cunoştea o fetiţă care, de bunã seamă la tot ce i se întîmplase lui pînă acum ar fi rămas şi mai indiferentă. Şi, în treacăt fie spus, micul Cantemir nu obişnuia să se mire prea mult în niciun fel de împrejurări. In altă poveste despre el am să vă arăt eu de ce.

Imposibilitatea fericirii

Nu pot să-i înţeleg pe oamenii fericiţi. Pentru mine, fericirea presupune siguranţa că nu se poate întâmpla nimic rău. Ori, după cum se ştie, răul se petrece cotidian. Mă sui, spre exemplu, în avion şi ştiu că avionul se poate prăbuşi.

Din povestile lui Ion Cranguleanu (2)

Coco cel vişiniu 

—    Cum îţi spun, mă trezesc deodată cu Toma Potcoavă că mă ia peste picior, uite aşa: „Ia, să nu te mai văd prin tîrg cînd am şi eu treabă pe-acolo. Dacă te zăresc, mi se ridică sîngele şi mi-i că te strîng o dată de curea!“ Şi-avea ochii cît ceapa de apă.

—    Pe ce motiv?

—    Că aşa şi pe dincolo. Nu mă are la rinichi din cauza lui Coco cel vişiniu.

—    Păi, cum?!

Propuneri de tricouri

Ma intreb daca as purta un tricou imprimat cu oricare dintre imaginile de mai jos, create de domnul Bill Westheimer.

Mici intamplari cu animale (73)

Copaci „însemnaţi" de urşi

În unele ţări din apusul Europei, unde se înmulţesc peste ca­pacitatea de hrană pe care o oferă pădurile arhicultivate, cerbii aduc pe alocuri daune mari silviculturii: cojesc coniferele. Ei sfîşie cu dinţii şi mănîncă coaja; copacul se usucă sau se de­gradează. Tocmai de aceea m-am mirat cînd, trecînd printr-o pădure întinsă de molid, am găsit un copac tînăr cu coaja sfîşiată. Cu toate că era primăvară, cînd mai găseşti copăcei şi tufe cojite de cerbii şi căpriorii care îşi curăţă coarnele de moţ, era evident că nu aceasta e pricina cojirii. Copacul, deşi tînăr, era prea gros ca să fi putut fi folosit ca răzătoare de coarne, apoi lipseau fîşii lungi de coajă, vădit sfîşiate de sus în jos.

Pi si prietenia

Ma uit pe contul meu de Facebook si constat ca am 314 prieteni. Intamplator sau nu, 314 este Pi inmultit cu 100. Cand eram student casatorit, am stat cu Luminita in camera 314 din Grozavesti. Acum locuiesc, impreuna cu Liliana si Maria, la numarul 14. Asadar 3 oameni la nr.14. Probabil ca daca mai sap, mai gasesc cateva interventii ale lui Pi in viata mea. Dar nu pentru asta m-am apucat sa scriu.

Din povestile lui Emil Garleanu (2)

Sineturile conului Gheorghieş

În odaia mică, bine încălzită de focul care pâlpâie în soba cu stâlpi zugrăviţi, vălmăşagul furtunii dinafară răzbate, uneori, în chiuituri puternice, prin hogeag. Crengile desfrunzite ale copacilor de lângă ferestre bat cu neastâmpăr în geamuri. Perdeaua de creton portocaliu tresaltă,  când mai tare, când mai încet, după cum vântul pătrunde, mai blând sau mai furios, pe crăpătura de sus, dintre cercevele, uitată, se vede, neastupată, de către cucoana Ruxanda Hraşcu, soţia conului Gheorghieş Hraşcu, proprietarul acestei case mici, vesele şi curate.

Aventurile lui Cepelică (12)

Grădinarul Praz îşi bate joc de instrumentele de tortură

In dimineaţa zilei următoare guvernatorul, prinţul Lămîie, îşi făcu apariţia pe uliţele satu­lui, însoţit de o suită de patruzeci de Lămîi şi de un batalion de Lămîiaşi.

Zarva clopoţeilor, pe care – după cum ştiţi – îi purtau cu toţii agăţaţi în vîrful pălăriilor, sculă tot satul în picioare.

Faceti-va bine (142)

Izma broaştei

Denumirea ştiinţifică: Mentha aquatica.
Denumire populară: izma de baltă.
Prezentare. Izma broaştei este o plantă de mari dimensiuni. Poate ajunge până la 1,20 metri înălţime. Este perenă şi se remarcă printr-o tulpină în patru muchii, deseori ramificată. Frunzele au peţiol şi sunt sub formă de elipsă. Izma broaştei înfloreşte din iulie până în octombrie, fiind o plantă meliferă. Florile, dispuse în spic
în vârful ramurilor, au culoare roz. Izma broaştei poate fi întâlnită în locuri umede, chiar mlăştinoase, lacuri de pădure, bălţi, malurile râurilor. Valoare medicinală au frunzele (uneori şi florile).
Întrebuinţări. Infuzia realizată din această izmă este recomandată în tahicardie, în combaterea colicilor abdominale, precum şi în reglarea funcţionării sistemului gastrointestinal, fiind un carminativ eficient. Este utilizată şi ca aromatic.

Luna lui Buzzati

Vraja naturii

Din patul în care era întins, Adolfo Lo Ritto, pictor decorator de cincizeci şi doi de ani, auzi cheia întorcându-se în broască. Se uită la ceas. Unu şi un sfert. Era soţia sa, Renata, care se întorcea acasă.

Se opri în pragul camerei scoţându-şi pălăriuţa din pene, cu un surâs ce voia să pară dezinvolt pe buze. La treizeci şi opt de ani, slabă, cu talia foarte subţire şi cu buzele arcuite de la natură într-un botic copilăresc îmbufnat, avea în ea ceva respin­gător şi obraznic.

Ion Scaunas

Aflu ca a murit Ion Scaunas, cel care a fost, in vremea lui Ceausescu, directorul OJT Prahova si unul dintre cei mai puternici oameni din judet. Sa-i fie tarana usoara!

Dupa cum am mai scris aici, Ion Scaunas mi-a fost contracandidat in cursa pentru primaria Sinaia si m-a invins fara drept de apel, in turul al doilea. Imi amintesc si acum seara in care am aflat rezultatele. Eram amandoi in curtea primariei, fiecare cu grupul lui de sustinatori. Cand s-au dat cifrele, m-am dus la Scaunas, i-am intins mana si l-am felicitat. Mi s-a parut un gest firesc, de fair play. Nu a zis nimic, doar s-a uitat la mine cu un anumit aer, care mi s-a parut ca spune ceva de genul "ei, pustiule, chiar credeai ca te poti pune cu mine?", apoi mi-a strans mana si asta a fost.

O poezie a lui Mateiu Caragiale

Curţile vechi

De veacuri părăsite pe-ascunsele coline,
Zac curţi pustii... Acolo tăcerea stăpâneşte
Şi-n verde mantă muşchiul cuprinde şi-nveleşte
Surpata zidărie şi frântele tulpine;

Şi-mpodobind cerdacul cu grelele-i ciorchine,
Sălbătăcita viţă pe stâlpi se-ncolăceşte,
Cu iedera cea neagră ce-n streşini împleteşte
O lucie cunună uitatelor ruine.

Adânc ca de o vrajă par ele adormite,
Pe iaz visează-ostrovul de sălcii despletite;
Nu tremură o frunză, nu mişcă fir de iarbă,

Şi-n tăinuita culă, ţintind priviri viclene,
Zâmbesc către domniţe boieri cu lungă barbă,
Purtând pe nalta cucă surguci cu mândre pene.